Parerea mea este ca sistemele de captare a energiei din valuri cu plutitori au un randament mic. Sigur ca pentru statele de langa oceane, unde sunt valuri mari si pe intinderi vaste problema randamentului nu este chiar imperioasa. Si atunci se pot folosi diverse forme de captatori. In cazul marilor inchise cum este cazul marii Negre, unde valurile de vant sunt in medie mici, se pune stringent imaginarea unor sisteme de mare randament pentru captarea energiei din valuri. Un astfel de sistem ar fi format dintr-o roata hidraulica (de tip banky), de latime mare (cam cat lungimea de creasta a valului) si de diametru mic si avand in fata un concentrator ridicator (pentru valurile mici), ca o palnie care ridica si valul din adancimea apei. Inaltimea de ridicare a apei este mica, dar circuland un volum mare de apa ar asigura puterea necesara care sa actioneze niste tandeme de pompe cu membrana care sa ridice apa la o inaltime convenabila pentru actionarea in regim continuu a turbinei care antreneaza generatorul in sarcina. Deasupra rotii hidraulice, cu axa lunga de vre-o 5-6 m si diametru cam de 0,5-1 m, pozitionata orizontal, imediat deasupra nivelului apei, se plaseaza digul, cu un plan usor inclinat, pe care este aruncata apa valurilor mari, de furtuna, plan (parapet) care conduce apa in cadere in paletele rotii. In felul acesta sunt valorificate si valurile mari, care desi sunt rare, vin cu multa energie, care daca nu ar fi absorbita intr-un fel, ar avea efect eroziv puternic asupra tarmului. De aceea astfel de sisteme este rentabil sa se instaleze, acolo unde se impune protectia tarmului de eroziunea puternica a valurilor. Un dig energetic, format de insiruirea paralela cu tarmul a numeroase astfel de sisteme, ar produce un curent de apa insemnat, intr-un canal suspendat chiar pe coronamentul digului. Curent de apa care ar alimenta in regim continuu turbina de lucru. Astfel digul, pe langa rolul de protectie a tarmului de eroziunea marina, ar fi si sursa energetica. Cred ca numai asa ar putea interesa antreprenorii energeticieni sa investeasaca in niste constructii voluminoase si scumpe, in care totusi castigul energetic este mic, fiindca valurile de la marea Neagra, in medie sunt de mica energie.
Alta idee ar fi ca lantul de roti hidraulice cuplate intre ele, sa antreneze, prin intermediul unui multiplicator de turatie, un generator de mare putere, care ar furniza la borne o putere (energie) variabila, (proportionala) cu puterea medie a valurilor. Aceasta putere ar alimenta electrolizoare, care pot functiona si in regim variabil al energiei. Electrolizoarele produc hidrogen si oxigen, care ar putea fi folosite in uzine chimice, la prepararea combustibililor sintetici cum ar fi propanul. Aceasta ar fi o forma chimica stabila de stocare a energiei. Acest sistem ar fi mai economic deoarece elimina canalul adductor suspendat pe coronamentul digului precum si turbina de lucru.
Un alt sistem de captare a energiei din valuri ar elimina rotile hidraulice foarte mari care sunt de fapt tot atatea turbine si sunt foarte scumpe. Rotile hidraulice de mari dimensiuni, ar fi inlocuite cu niste palete pendulare, care pot fi mai usor construite la dimensiunea valurilor. Paletele, de dimensiunea valului, ar pendula in niste alveole cu profil de arc la 90 de grade. In fata paletelor ar fi, sub apa un taluz ridicator de val si deasupra apei un parapet, director de val, inclinat la 45 de grade. Paletele, in pendularea lor, ar actiona niste pompe de injectie, care injecteaza apa cu presiune intrun tub de presiune. In tubul de presiune se formeaza deasupra apei o perna de aer comprimat la presiune de 10-12 atmosfere, ceeace ar echivala cu o conducta fortata, cu o inaltime de cadere a apei de 100-120 de metri. Din tubul de presiune apa este trimisa intro turbina Pelton, care antreneaza generatorul in regim constant. Deci tubul de presiune, la care sunt racordate toate pompele de injectie din componenta digului energetic, constituie sistemul integrator al energiei discontinue a valurilor.
Ma gandesc ca ati putea transmite ideea digului energetic, care functioneaza pe principiul pompei peristaltice, la un institut de proiectari de diguri marine. Ma gandesc ca un astfel de dig, care este totusi o structura complexa, ar consuma mai putine materiale de constructie si ar permite chiar o exploatare industriala a energiei valurilor. Fiindca ar putea lucra pe o lungime mare de valuri. si ar putea capta si valurile mici si valurile mari de furtuna. Zic ca pentru un val de furtuna de 2 m inaltime, creasta valului ar fi de 1 m deasupra nivelului apei. Sectiunea tronsonului, plasat imediat sub nivelul apei, ar fi deci de 1 m^2. Pe peretele dinspre laguna sunt decupari de sectiune mare, acoperite de supapele de admisie a apei in sacul deformabil. Supapele trebuiesc astfel dimensionate si profilate, incat sa fie usoare si rezistente la presiunea apei si sa asigure umplerea sacului, cu apa din laguna, in timpul scurt al retragerii valului incident. In fata galeriei prin care este inpinsa apa, de catre presiunea valurilor, intro sectiune egala, tot de 1 m^2 este amplasat sacul deformabil, care preia presiunea valului incident si o transmite apei din galerie. Apa care este inpinsa sa curga prin supapele de refulare, amplasate pe diafragmele dintre tronsoane. Diafragme care ocupa exact sectiunea transversala a galeriei, prin care este inpinsa apa, catre roata hidraulica amplasata la capatul sirului de tronsoane. La capatul sirului de tronsoane, legate in serie, apa este ridicata pe o rampa inclinata, pana la inaltimea de lucru a rotii hidraulice. Roata hidraulica trebuie sa aibe capacitatea sa turbineze un volum mare de apa. Fiindca toata puterea valurilor este continuta intrun volum mare de apa. In fata sacului deformabil este amplasata o palnie, formata dintrun taluz submarin pentru ridicarea valului din adancul apei si dintrun parapet inclinat la 45 de grade, plasat imediat deasupra apei. Rostul palniei este sa concentreze valul incident si sa il dirijeze asupra sacului deformabil. Ansamblul palniei ar mai adauga inca un metru la latimea digului. Deci latimea totala a digului enegetic ar fi de 3 m. Deasupra digului se pot amplasa rezervoarele presorizate, in care este injectata apa sub presiune. Presiune care va inpinge apa prin jeturile care actioneaza turbinele Pelton, care vor antrena generatorul electric in sarcina in regim constant.. Iar deasupra rezervoarelor presorizate se poate amplasa pasarela de promenada a digului.
PS 대형 유압 휠, care ar primi apa de pe o lungime mare de valuri, din doua parti, venind de la doua siruri de tronsoane, ar actiona niste pompe de injectie a apei in rezervoarele presorizate, pana ce se ajunge la presiunea de lucru.
케냐에서 자신의 발전소를 건설 사람 처음에, 모두가 그 미친 생각. 하지만, 용기 덕분에, 상상력과 인내, 불가능한 것을 달성. 300 개 토끼를 돈 저장 및 판매, 존 Magiro Wangare 미니 수력 발전소를 건설하고 현재 케냐에서 250 개 가정에 전기를 제공합니다.
전기 상자에 구멍 뚫은 술 취한 친구가 Itatim 브라질에서 파티에서 돌아 오는되었다, 그 중 하나는 램프에 주먹 전기 박스에 저를 명중 할 때. 즉시 불이 나가서 도시의 온 동네가 어둠 속으로 뛰어 들었다, 이는 그가 그의 친구 적응.
촛불으로 휴대폰을 충전 하는 방법 는 "촛불 충전기" 그것은 열 에너지를 전기로 변환 하는 새로운 장치, 그리고 수 있습니다 우리가 fortisoyme 우리의 모바일 정전 또는 때 우리는 시골에 있을 때. 캔들 용기와 물 150ml로, 캔들 충전기는 6시간 동안 사용할 수 있습니다., 2개의 휴대폰을 충전할 수 있는 충분한 전력을 제공합니다.. Αυτή τη στιγμή το Candle Charger αναμένει χρηματοδότηση από το Kickstarter για να ξεκινήσει η παραγωγή του.
전기 서핑 보드 수상 스포츠의 분야에서 혁명을 만든 스웨덴 회사, 서핑 보드를 구축 (웨이크보드 특정) 자체 이동, 전기. Η σανίδα της εταιρίας Radinn είναι κατασκευασμένη από ελαφρύ ανθρακόνημα και κινείται με ταχύτητα 25 κόμβων (46km/h), 즉, 개발 속도에 보트를 필요 하지 않습니다.. Radinn위원회는 칸느에서 개최 항해 축제 며칠 전 발표 및 € 15를 요할 것이다.000 내년에 판매 할 때.
코펜하겐 휠 MIT 대학 SENSEable 도시 연구소 부서별로 독창적인 발명, 우리가 지금까지 알고 자전거의 바퀴를 변경할 수 있습니다.. 하이브리드로 일반 자전거 전기 회전 바퀴, 로 자전거 고 제동 에너지를 캡처, 배터리를 저장. 바퀴 후 추가로 주는 사이클 도움이 필요한 부스트.
파 30 미터 서핑 폭풍 동안 기록 파도 마을 나자레 포르투갈에서 서핑. 영국의 앤드류 코튼과 브라질의 카를로스 벌이 최대 30m 높이의 파도에서 서핑을 하며 세계 기록을 비공식적으로 경신했습니다..
열전 관 뜨거운 물 스트림을 생성합니다 파 나 소닉 관 열전 전기를 생산 하기 위해 온수 파이프에서 열 에너지를 활용 하 여. 이러한 튜브의 간단한 설치와 함께 사용할 수 공장에서 과도 한 열에서 전기 생산에 대 한.
전기 회로 그림 종이에 전자 회로의 가능성 표시, 전도성 잉크의 도움으로. MIT 대학에서 개발 된 기술
자율 굴착기가 돌담을 쌓는다 스위스 ETH 대학교 (연방 공과 대학) 취리히의, 스스로 구멍을 파고 불규칙한 돌로 벽을 쌓는 로봇을 개발했다..
등유 램프로 구동되는 팬 1910년대 독일 자이츠(Zeitz)에 위치한 칼 요스트(Carl Jost) 사에서 제작한 부채. 이 팬은 등유 램프로 구동되며 뜨거운 공기 모터를 사용하여 블레이드를 움직입니다., 전기에 의존하기보다는.
암 환자에 대한 이발사의 정서적 지원 브라질 고이아니아 시에서, 누비아는 마지못해 머리를 자르기 위해 이발소에 들어갔다.. 이발소 주인 다닐로에게 자신이 암에 걸렸고 화학 요법을 시작했다고 고백한 후, 그는 그녀에게 자신의 지지를 보여주고 싶었다.
Parerea mea este ca sistemele de captare a energiei din valuri cu plutitori au un randament mic. Sigur ca pentru statele de langa oceane, unde sunt valuri mari si pe intinderi vaste problema randamentului nu este chiar imperioasa. Si atunci se pot folosi diverse forme de captatori. In cazul marilor inchise cum este cazul marii Negre, unde valurile de vant sunt in medie mici, se pune stringent imaginarea unor sisteme de mare randament pentru captarea energiei din valuri. Un astfel de sistem ar fi format dintr-o roata hidraulica (de tip banky), de latime mare (cam cat lungimea de creasta a valului) si de diametru mic si avand in fata un concentrator ridicator (pentru valurile mici), ca o palnie care ridica si valul din adancimea apei. Inaltimea de ridicare a apei este mica, dar circuland un volum mare de apa ar asigura puterea necesara care sa actioneze niste tandeme de pompe cu membrana care sa ridice apa la o inaltime convenabila pentru actionarea in regim continuu a turbinei care antreneaza generatorul in sarcina. Deasupra rotii hidraulice, cu axa lunga de vre-o 5-6 m si diametru cam de 0,5-1 m, pozitionata orizontal, imediat deasupra nivelului apei, se plaseaza digul, cu un plan usor inclinat, pe care este aruncata apa valurilor mari, de furtuna, plan (parapet) care conduce apa in cadere in paletele rotii. In felul acesta sunt valorificate si valurile mari, care desi sunt rare, vin cu multa energie, care daca nu ar fi absorbita intr-un fel, ar avea efect eroziv puternic asupra tarmului. De aceea astfel de sisteme este rentabil sa se instaleze, acolo unde se impune protectia tarmului de eroziunea puternica a valurilor. Un dig energetic, format de insiruirea paralela cu tarmul a numeroase astfel de sisteme, ar produce un curent de apa insemnat, intr-un canal suspendat chiar pe coronamentul digului. Curent de apa care ar alimenta in regim continuu turbina de lucru. Astfel digul, pe langa rolul de protectie a tarmului de eroziunea marina, ar fi si sursa energetica. Cred ca numai asa ar putea interesa antreprenorii energeticieni sa investeasaca in niste constructii voluminoase si scumpe, in care totusi castigul energetic este mic, fiindca valurile de la marea Neagra, in medie sunt de mica energie.
Alta idee ar fi ca lantul de roti hidraulice cuplate intre ele, sa antreneze, prin intermediul unui multiplicator de turatie, un generator de mare putere, care ar furniza la borne o putere (energie) variabila, (proportionala) cu puterea medie a valurilor. Aceasta putere ar alimenta electrolizoare, care pot functiona si in regim variabil al energiei. Electrolizoarele produc hidrogen si oxigen, care ar putea fi folosite in uzine chimice, la prepararea combustibililor sintetici cum ar fi propanul. Aceasta ar fi o forma chimica stabila de stocare a energiei. Acest sistem ar fi mai economic deoarece elimina canalul adductor suspendat pe coronamentul digului precum si turbina de lucru.
Un alt sistem de captare a energiei din valuri ar elimina rotile hidraulice foarte mari care sunt de fapt tot atatea turbine si sunt foarte scumpe. Rotile hidraulice de mari dimensiuni, ar fi inlocuite cu niste palete pendulare, care pot fi mai usor construite la dimensiunea valurilor. Paletele, de dimensiunea valului, ar pendula in niste alveole cu profil de arc la 90 de grade. In fata paletelor ar fi, sub apa un taluz ridicator de val si deasupra apei un parapet, director de val, inclinat la 45 de grade. Paletele, in pendularea lor, ar actiona niste pompe de injectie, care injecteaza apa cu presiune intrun tub de presiune. In tubul de presiune se formeaza deasupra apei o perna de aer comprimat la presiune de 10-12 atmosfere, ceeace ar echivala cu o conducta fortata, cu o inaltime de cadere a apei de 100-120 de metri. Din tubul de presiune apa este trimisa intro turbina Pelton, care antreneaza generatorul in regim constant. Deci tubul de presiune, la care sunt racordate toate pompele de injectie din componenta digului energetic, constituie sistemul integrator al energiei discontinue a valurilor.
Ma gandesc ca ati putea transmite ideea digului energetic, care functioneaza pe principiul pompei peristaltice, la un institut de proiectari de diguri marine. Ma gandesc ca un astfel de dig, care este totusi o structura complexa, ar consuma mai putine materiale de constructie si ar permite chiar o exploatare industriala a energiei valurilor. Fiindca ar putea lucra pe o lungime mare de valuri. si ar putea capta si valurile mici si valurile mari de furtuna. Zic ca pentru un val de furtuna de 2 m inaltime, creasta valului ar fi de 1 m deasupra nivelului apei. Sectiunea tronsonului, plasat imediat sub nivelul apei, ar fi deci de 1 m^2. Pe peretele dinspre laguna sunt decupari de sectiune mare, acoperite de supapele de admisie a apei in sacul deformabil. Supapele trebuiesc astfel dimensionate si profilate, incat sa fie usoare si rezistente la presiunea apei si sa asigure umplerea sacului, cu apa din laguna, in timpul scurt al retragerii valului incident. In fata galeriei prin care este inpinsa apa, de catre presiunea valurilor, intro sectiune egala, tot de 1 m^2 este amplasat sacul deformabil, care preia presiunea valului incident si o transmite apei din galerie. Apa care este inpinsa sa curga prin supapele de refulare, amplasate pe diafragmele dintre tronsoane. Diafragme care ocupa exact sectiunea transversala a galeriei, prin care este inpinsa apa, catre roata hidraulica amplasata la capatul sirului de tronsoane. La capatul sirului de tronsoane, legate in serie, apa este ridicata pe o rampa inclinata, pana la inaltimea de lucru a rotii hidraulice. Roata hidraulica trebuie sa aibe capacitatea sa turbineze un volum mare de apa. Fiindca toata puterea valurilor este continuta intrun volum mare de apa. In fata sacului deformabil este amplasata o palnie, formata dintrun taluz submarin pentru ridicarea valului din adancul apei si dintrun parapet inclinat la 45 de grade, plasat imediat deasupra apei. Rostul palniei este sa concentreze valul incident si sa il dirijeze asupra sacului deformabil. Ansamblul palniei ar mai adauga inca un metru la latimea digului. Deci latimea totala a digului enegetic ar fi de 3 m. Deasupra digului se pot amplasa rezervoarele presorizate, in care este injectata apa sub presiune. Presiune care va inpinge apa prin jeturile care actioneaza turbinele Pelton, care vor antrena generatorul electric in sarcina in regim constant.. Iar deasupra rezervoarelor presorizate se poate amplasa pasarela de promenada a digului.
PS 대형 유압 휠, care ar primi apa de pe o lungime mare de valuri, din doua parti, venind de la doua siruri de tronsoane, ar actiona niste pompe de injectie a apei in rezervoarele presorizate, pana ce se ajunge la presiunea de lucru.